Aurul a depăşeşit pentru prima oară nivelul de 1.910 dolari/uncie, scrie Bloomberg. Doar în cursul lunii august, preţul metalului galben s-a majorat cu aproape 17%, iar de la începutul acestui an, creşterea de valoare a fost de 34%. Este al unsprezecelea an la rând de scumpire a aurului.
Foarte interesantă remarca unui analist: „Cotaţia aurului a continuat să avanseze chiar şi în condiţiile unei relative aprecieri a dolarului american şi a depăşit semnificativ creşterile de valoare ale titlurilor de stat americane şi ale altor active de refugiu. Pentru mine, toate acestea înseamnă că scumpirea aurului are de a face mai mult decât orice cu dorinţa oamenilor de a conserva puterea reală de cumpărare a averii lor”.
Aurul domină chiar şi bursele, scrie Wall Street Journal, într-un articol în care ştirea este aceea că un fond de investiţii listat la bursă (Exchange-Traded Fund - ETF), specializat în plasamente în metal preţios, a devenit cel mai mare din categoria sa, ajungând la active de 77,5 miliarde dolari, după ce a crescut cu 1,2 miliarde dolari într-o singură zi. Participanţii la fond sunt investitori de toate categoriile, de la persoane fizice la mari fonduri de hedging, cum ar fi cel controlat de faimosul John Paulson, care a făcut profituri de miliarde de dolari pariind împotriva obligaţiunilor ipotecare americane „toxice” în perioada primei crize financiare din 2007 – 2008.
Les Echos ne detaliază unul dintre motivele principale pentru care întreaga omenire pare să-şi pună la adăpost averea în aur: injecţiile masive de lichiditate operate de marile bănci centrale ale lumii, care, în timp, erodează puterea de cumpărare a banilor de hârtie. Aflăm astfel că achiziţiile de obligaţiuni suverane ale Băncii Centrale Europene (BCE) au depăşit valoarea de 110 miliarde euro, scopul principal al acestor achiziţii fiind, în prezent, reducerea dobânzilor cerute de investitori pentru titluri de stat spaniole şi italiene.
Un alt semn că industria banilor de hârtie e în suferinţă ne parvine dinFinancial Times, care ne anunţă că gigantul bancar elveţian UBS are de gând să suprime un număr de 3.500 de locuri de muncă. Concedierile vor afecta în special divizia de investment banking şi trading a UBS, adică acele departamente care nu au deloc de a face cu activitatea bancară clasică, aceea de preluare de depozite de la clienţi şi de creditare a întreprinderilor şi consumatorilor.
În fine, unul dintre cele mai prestigioase bloguri specializate în analiza pieţelor financiare, Seekinghalpha.com, se întreabă ce ar putea pune capăt actualului trend puternic ascendent al aurului. Pe termen scurt, ar putea fi vorba fie de anumite măsuri de reglementare, cum ar fi cerinţe mai mari de colateral la tranzacţionarea de contracte futures, fie de o criză majoră de lichiditate precum cea de la episodul Lehman Brothers din 2008, când investitorii au vândut inclusiv aur pentru a face rost de cash. Pe termen lung, însă, aurul ar putea fi stopat din ascensiunea sa către cotaţia de 2.000 dolari/uncie doar de factori profund improbabili, din păcate: renunţarea de către SUA la politica de devalorizare a dolarului, prudenţa fiscală şi monetară sau o creştere economică consistentă, însoţită însă şi de o stabilitate a preţurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu