În primul rând: cât de mult se întăreşte? Euro era mai scump cu 3,5% faţă de leu la începutul anului, iar dolarul era mai scump cu 10,3% faţă de leu în prima zi de tranzacţionare a anului. Sigur că deprecierea dolarului pe plan internaţional nu este vreun efect al politicii monetare naţionale, dar întărirea faţă de EURO este suma mai multor motive. S-a mai întâmplat. Am scris despre asta în 18 ianuarie 2010. Deşi a trecut mai bine de un an, din cele 6+1 motive enumerate atunci, aproape toate se menţin. Reiau articolul din 18 ianuarie 2010 şi voi reveni cu precizări, dacă veţi simţi nevoia.
Ţineți minte! O valută nu trebuie să fie neapărat bună pentru a se întări. Este suficient să fie mai puțin rea decât alternativele. Ori, în debutul lui 2010, leul este probabil cea mai puțin rea valută din regiune. Atenție, pe termen scurt.
Leul este mai puțin rău decât forintul (este bonificat mai bine), din punct de vedere al dobânzilor, categoric leul este mai puțin rău decât coroana cehă (dobânda acolo este de 1% și dă apă la moară celor care spun că este rentabil să te împrumuți în coroane cehe și să plasezi în lei – și așa este). Și față de zlot, din perspectiva dobânzilor, leul este mult mai puțin rău (după toate standardele 7,5% este mai mare decât 3,5% – rata de dobândă cheie din Polonia)Motivele pentru care leul se poate întări se regăsesc mai jos. Poate fi unul, pot fi mai multe, pot fi toate.
Primul motiv : din perspectiva dobânzilor, leul este cea mai puțin rea valută din regiune. Parlamentul a trecut bugetul guvernului (din punctul meu de vedere un buget șchiop). Dacă FMI va privi cu un singur ochi și cu flexibilitate maximă bugetul, va da după jumătatea lui februarie 2,3 miliarde de EURO României (tranșele 3 și 4). Tranșele 3 și 4 trag încă un miliard de la Uniunea Europeană. Stabilitatea pe termen foarte scurt, este asigurată. De ce să nu pariezi pe termen scurt pe leu? Doar are cea mai ridicată rată de dobândă din Uniunea Europeană.
Al doilea motiv : după ce vin tranșele 3, 4 și miliardul de la UE, în total 3,3 miliarde EURO, o parte din bani merg direct la guvern, pentru acoperirea deficitului. Banii sunt vânduți băncii naționale, la un curs special (dar care, categoric nu poate ignora tendința pieței). Așadar, apar perspective suplimentare pentru întărirea leului – acesta este al doilea motiv.
Exemplu : Dacă ați avea 100.000 de Euro, nu ați fi tentați să îi vindeți, să spunem acum, la prețul de 4,1 lei, cei 410.000 lei rezultați să îi plasați la un randament anual de 8,5% pentru 30 de zile, iar peste 30 de zile să încasați dobânda de 8,5%/12 și să răscumpărați suta de mii de EURO plătind doar 400.000 de lei? Este o ingineria financiară care s-a mai făcut în România, la greu de prin 2004 până acum. Cei 2,5% câștigați din diferența de curs, într-o lună, sunt echivalentul unui randament anual de 30%, la care se adaugă dobânda. În ce țară a Uniunii Europene mai reușiți să aveți randament anual, sigur, de peste 30%. În afară de România, nu văd un alt stat. Nici măcar în Bulgaria. Problema e că astfel de invesiții nu atrag nici Mercedes nici Nokia. Ci îi atrag doar pe cei care sunt speculatori financiari. Adică exact ce nu are nevoie România dacă țintește relansarea economică.
Mai mult, întărirea leului îi îndepărtează pe cei care vor să vină cu investiții străine directe. La fiecare EURO, în actuala tendință, ei ar încasa mai puțin lei. Pe ei i-ar avantaja contrariul – deprecierea masivă a leului, astfel încât la fiecare EURO să poată cumpăra mai mult în bunuri și servicii domestice.
Al treilea motiv : autoritățile s-au lăudat atât de mult cu cât de stabil a fost leul, încât, investitorii de portofoliu pot fi acum aproape siguri că nu vom lăsa leul să se deprecieze, iar peste asta vom ține și dobânzile sus atâta timp cât este necesar. Dacă vor fi tendințe adverse, vom interveni pentru susținerea leului.
Al patrulea motiv : recuperarea economică. A vesticilor. Exista posibilitate de recuperare economică prin consum propriu (Polonia), sau prin exporturi – Germania. O recuperare prin exporturi se poate face atâta timp cât la celălalt capăt există importatorul. Prin urmare, după ajustarea bruscă a contului curent, este posibil ca apetitul străinilor pentru subvenționarea contra randament a plusului de consum al românilor peste economisirea internă, să revină. Este un alt motiv pentru întărirea leului.
Al cincilea motiv : cineva vine masiv lei. Mă refer la un cineva mai mare, nu o sumă de mai mulți cineva, care pot fi atrași de primele patru motive. Cine să fie? Mergem la următorul motiv.
Al șaselea motiv : acordul cu FMI. Aici, nu pot decât să speculez pornind de la un lucru scris negru pe alb în acordul cu FMI : rezerva valutară a României trebuie să înregistreze creștere zero la 31 decembrie 2009 față de 31 decembrie 2008. Deocamdată, suntem în afara acordului. El trebuie dezghețat. Dar ce se întâmplă cu rezerva?
31 decembrie 2008 : Rezerva valutară a României însuma 26,22 miliarde de EURO (fără aur). A menține rezerva valutară cu creștere zero, înseamnă a avea la 31 decembrie 2009 tot 26,22 miliarde.
31 decembrie 2009 : Rezerva valutară a României însuma 28,3 miliarde de EURO (fără aur). Adică, rezerva valutară s-a majorat cu peste 2 miliarde de EURO. Ce s-a întâmplat?
Acum, trec din zona certitudinilor (datele de rezervă, acordul cu FMI), în cea a speculațiilor. Acordul cu FMI, înghețat, a permis abaterea temporară și de la obiectivul de creștere zero a rezervei valutare. Până când? Până dupa 31 decembrie, când acordul urma să fie reactivat. Tot speculație : pentru a lua tranșele 3 și 4, trebuie să respectăm și criteriul rezervelor valutare. Adică, BNR, trebuie să revină la rezerva de 26,22 miliarde, adică să vândă net mai bine de 2 miliarde de EURO. Repet, este doar o speculație a mea pe baza a ceea ce este oficial publicat pe site-ul FMI. Sunt două miliarde de EURO la vânzare un motiv suficient de bun pentru ca leul să se întărească? O, da!
Al șaptelea motiv. Economia duduie din nou! Motoarele sunt turate la maxim! Străinii vin cu Euroii și se bat pe leii noștri! Să nu piardă entuziasmul! Este doar un motiv tehnic. Nu îl cred deloc.
Rămân șase motive care pot demonstra că leul, nefiind neapărat o valută bună, pe termen scurt este cea mai puțin rea din regiune. Sunt șase motive pentru ca leul să se întărească (3% de la începutul anului) fără să susțină altceva decât o temporară înclinație a investitorilor de portofoliu către o economie aparent stabilizată.
